Bune practici în domeniul incluziunii sociale a cetățenilor români de etnie romă

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a implementat proiectul „101098408 — ERIM — CERV-2022-NRCP” privind Evaluarea măsurilor de incluziune a cetățenilor români de etnie romă aferente programelor FSE 2014-2020, respectiv Programul Operațional Capital Uman – Obiectivul Specific 4.1, proiect finanțat direct de Comisia Europeană prin Programul pentru Cetățeni, Egalitate, Drepturi și Valori.

Unul dintre obiectivele specifice ale Evaluării măsurilor de incluziune a cetățenilor români de etnie romă a fost identificarea bunelor practici în cadrul proiectelor finanțate prin programele FSE 2014-2020, respectiv Programul Operațional Capital Uman – Obiectivul Specific 4.1, bune practici care să poată fi utilizate în programarea 2021-2027 dar și în perioada post-programare.

„Exemplele de bună practică” în ceea ce privește măsurile de integrare a comunităților de cetățeni români de etnie romă au o specificitate aparte. Condițiile de la nivelul comunităților pot fi mult diferite, gradul de sărăcie a comunității poate varia, gradul de dezvoltare a localității diferă, pregătirea resurselor umane de la nivel local nu este aceeași, oportunitățile economice de la nivel local și atitudinile față de cetățenii români de etnie romă pot fi altele și pot influența în mod decisiv implementarea cu succes a unui proiect. Într-un mediu care este influențat de atât de mulți factori (precum cei menționați anterior), o activitate implementată cu succes și cu cele mai bune intenții poate deveni nesustenabilă sau poate avea efecte secundare nedorite. Astfel, exemplele de bună practică identificate nu descriu proiecte de succes finanțate din POCU OS 4.1, ci mai degrabă elemente care au dus la depășirea unei situații dificile sau au contribuit la atingerea obiectivelor proiectului. Această abordare a fost considerată utilă din următoarele motive:

• Activitățile din toate proiectele finanțate din POCU OS 4.1 sunt aproximativ aceleași (cursuri de formare, angajare, subvenții acordate angajatorilor, programe de tip „Școală după școală” sau „A doua șansă”, renovarea locuințelor, subvenții pentru înființarea unui afaceri etc.);
• Inovația, acolo unde a existat, a reprezentat un element, o acțiune din tot proiectul, cu efecte benefice în atingerea indicatorilor;
• Practica ne demonstrează faptul că, chiar și atunci când un proiect este identificat ca fiind unul de bună practică, de foarte puține ori el ajunge să fie replicat în alte localități;
• Din discuțiile cu beneficiarii, toate proiectele au adus rezultate vizibile în comunitate și, în acest sens foarte larg, toate pot fi considerate o practică bună.

Acest articol descrie elementele care au dus la succesul proiectelor finanțate din POCU OS 4.1. Succesul este înțeles nu neapărat ca atingerea indicatorilor din proiect, sau, în unele cazuri, depășirea lor, cât mai degrabă ca o contribuție semnificativă adusă de proiect la integrarea cetățenilor români de etnie romă în comunitatea locală.

În urma focus-grupurilor inițiale cu beneficiarii au rezultat 5 teme majore de reflecție legate de modul în care proiectul a reușit să genereze un impact semnificativ în comunitate și să atingă obiectivele programului POCU 2014-2020 cu privire la incluziunea socială a cetățenilor români de etnie romă și combaterea sărăciei:

1. modalitatea de înțelegere a abordării integrate;
2. adaptarea la situații noi apărute în comunitate – flexibilitatea activităților și a indicatorilor;
3. impactul în comunitate (inclusiv cel legat de relațiile dintre cetățenii români de etnie romă și populația majoritară, discriminare, multiculturalism);
4. sustenabilitatea activităților;
5. realizarea analizei de nevoi inițiale/implicarea cetățenilor români de etnie romă.

Elementele de bună practică, prezentate detaliat în materialele mai jos, au fost considerate acele acțiuni care au ajutat implementatorii să depășească situațiile dificile apărute în implementare și care au dus la rezultate durabile pentru întreaga comunitate.